marți, 14 decembrie 2010

Raiul lui Noi

Raiul, vifor alb de stele...
TU cu MINE printre ele,
Într-o-nvolburare sfântă,
De Cuvânt care cuvântă,
Într-un dans de aripi vii,
De moşnegi şi de copii,
NOI – la mijloc, între ei,
Ca doi fluturi, ca doi miei,
Într-o albă horă mare,
Noi doi, într-o-mbrăţişare.

Particip la Concursul de proză arhiscurtă ortodoxă (PAO)

vineri, 25 septembrie 2009

Ziua Mondiala a Dorintelor

Maine, 26 septembrie a.c., e Ziua Mondiala a Dorintelor Frumoase! Cum, nu stiai? Where do you live, man? Intr-o scorbura?! Iaca, ai noroc cu mine si-ai aflat! So, smile! :)

Orice dorinta frumoasa si buna se implineste, intelegi? Oricare! Acum, franeaza, sterge-ti parbrizul, respectiv lentilele, daca e cazul si citeste si partea aia cu scrisul marunt, stii tu, ca in contractele alea "perfecte". Exista CONDITII. Doua.

Prima: Dorinta trebuie sa se nasca din suflet. Stii cum? Hm, imi imaginam eu... Uite, asa cum pata aburita pe vitrina cu "ceva-ul" acela special se contureaza dintr-o rasuflare venita tocmai din strafundurile clare ale unui copil. Sau, ca sa fiu mai prozaica - desi, nu neaparat - asa cum mamaliga taiata cu ata si borsul manastiresc de "buruieni" sunt cele mai bune mancaruri din lume, pentru ca sunt binecuvantate cu drag si impartite cu toata lumea.

A doua: Trebuie sa crezi strasnic in ea. Stii cum? Asa cum crezi ca Soarele rasare dimineata si apune seara, asa cum stii ca, unless it's a mad cow, laptele e alb si cum, chiar daca e portocalie sau inca verde, rosia tot rosie ajunge.

Asadar, dear friend, make a wish! Din suflet si cu credinta si Doamne-Doamne - daca asta este spre binele tau - sigur o va indeplini. Hai, cu incredere! Mai vorbim, da?

PS: Smile again, dear one! Partea frumoasa e ca fiecare zi e Ziua Mondiala a Dorintelor Frumoase, doar ca azi m-am hotarat sa-ti reamintesc lucrul asta... asa, ca de un deadline al sezonului de reduceri, poate misti si tu ceva in sensul asta. :)

sâmbătă, 4 octombrie 2008

Ziua in care nu s-a intimplat nimic

In ziua in care nu s-a intimplat nimic
Incercam sa fac sa inoate in ibric,
Prin aroma de cafea si ciocolata,
Un pitic.

Timpul curgea lent,
Peretii pareau la fel de drepti,
Scosesem si schimbasem piticul in ceva decent,
Iar peretilor le-am zis sa ramina intelepti.

Seara, cind s-au aprins licuricii stelutelor
Si ziua se pregatea de culcare,
Eu admiram luminitele casutelor
Si-mi doream mult de tot o plimbare la mare.

luni, 28 iulie 2008

Punctul T


Era frumos şi viaţa surîdea,
Eram departe şi surîdeam cu ea.

Palate-ntregi de crengi şi de lumină
Ne despărţeau, imensităţi de tină
Se-ntindeau şi-un cer albastru, ca acoperiş,
Păzea, înalt, discuţii pe furiş.

Ca nimeni altul, tu înţelegeai,
Priveai, ştiai, luai, dădeai
Şi vechea rană se-nchidea încet,
C-o şoaptă aromată de şerbet.

Cînd soarele foşnea prin frunzele uscate
Şi apa-n picături de rouă adăpa albine,
Tu-mi răsplăteai cuvintele furate
Cu ore lungi în care îmi vorbeai de tine.

Şi-o-ntreagă-nvolburare generală,
Pe-un cîmp de maci şi de-albăstrele,
Ne cuprindea-n vîrtej şi-n ameţeală
Pînă cădeam cu faţa-n sus, spre stele.

Noaptea sclipea şi ochii tăi sclipeau verzui,
Iar eu mă oglindeam în ei, albastră,
Nu mai simţeam că-n talpă am un cui
Căci tu ştiai să faci din el durerea
Şi vindecarea "noastră".

Iar undeva, pe cer, unind cinci stele,
Eu desenam cu mintea o săgeată
Să îţi arate, pentru mine, ele
O unică întretăiere fără pată.

Şi-n ochi mi-am scris ceva ce am promis să-ţi povestesc...
Citeşte-acum, cînd încă te privesc
Şi-mi poţi simţi răcoarea şi încă se mai poate,
Că "undeva, în punctul T iubesc"
Şi nu-ţi schimba în veci nici una din coordonate.

joi, 6 martie 2008

Luna roşie

Aproape nu mai văd să scriu,
Sînt mioapă şi, pe deasupra,
S-a lăsat întunericul.
Vreau nişte lumină,
Un reflector, ceva?...
Sau dacă nu...
Vino TU mai aproape,
Dă-ţi licuricii la mic
Şi felinarele de modă veche,
Lasă-ţi doar
Para roşie din piept
Să lucească sîngeriu
Deasupra mea.
Jertfa care învie

Aş vrea să te strîng
Cu cele două braţe din faţă
Şi cu cele două aripi din spate,
Să te împiedic în mătasea mea,
Să te lipesc de un copac în floare,
Între mine şi el – TU,
Să te umplu de ramuri vii,
Să te port încet, cu drag,
Spre altarul meu,
Să te ţin acolo
Şi să proslăvim împreună
Minunea care ne-a făcut
Unul pentru celălalt.