Luna roşie

Aproape nu mai văd să scriu,
Sînt mioapă şi, pe deasupra,
S-a lăsat întunericul.
Vreau nişte lumină,
Un reflector, ceva?...
Sau dacă nu...
Vino TU mai aproape,
Dă-ţi licuricii la mic
Şi felinarele de modă veche,
Lasă-ţi doar
Para roşie din piept
Să lucească sîngeriu
Deasupra mea.

Jertfa care învie

Aş vrea să te strîng
Cu cele două braţe din faţă
Şi cu cele două aripi din spate,
Să te împiedic în mătasea mea,
Să te lipesc de un copac în floare,
Între mine şi el – TU,
Să te umplu de ramuri vii,
Să te port încet, cu drag,
Spre altarul meu,
Să te ţin acolo
Şi să proslăvim împreună
Minunea care ne-a făcut
Unul pentru celălalt.

Tîrziu

E tîrziu
Şi se rostogoleşte apa
Din faldurile norilor,
Coagulată în pene mari de gheaţă,
TU plîngi, eu plîng,
E tîrziu
Şi-avem doar o viaţă...

E tîrziu,
S-a ars plăcinta,
Miroase a cămin în scrum,
Mă dor vulcanii noroioşi
Din noi
Şi de pe drum.

E tîrziu pentru atît de puţin,
E tîrziu pentru mai mult.

Apă dulce

Cum se cheamă
Zarea albă,
Strugurii brodaţi cu mană,
Ţigăncuşa cu-a ei salbă?...

Trec pe lîngă toate lent,
Într-o lume care n-are
Insectar pentru moment,
Lămuriri în dicţionare.

Urc pe-o scară fermecată
Ale cărei trepte curg
Înspre lumea minunată
Care-i sus, fără amurg.

Caut două litere legate,
Care ştiu să mă învie,
Caut “TU”, pe însetate...
Dă-mi izvorul tău doar mie...

Tînără ca marea

Cîrpeşte-mă de două ori
Cu palme ude de ploaie,
Cu degete sărate
Şi unghii dulci,
Cu linia vieţii
Întretăiată cu linia norocului
Şi trezeşte-mă,
De două ori trezeşte-mă!...
Şi mai mîngîie-mă o dată,
Doar o dată,
Cu mîna cunoscătoare de anatomie.

Însailă-mă cu iarbă de mare din saltea,
Pictează-mă cu verde, cu albastru,
Umple-mă cu apă şi plancton,
Înnobilează-mă cu stele de mare,
Siliconează-mă cu meduze
Şi fă-mi piercing cu stridii,
Îmbracă-mă-n nisip,
Să nasc perle...
Iubeşte-mă ca pe mare!...